Omul care cade - 09.11.01 ("The Falling Man")

A fost cel mai fotografiat moment din istorie. Dar din mulțimea de fotografii care înfățișau tragedia turnurilor gemene, puține au stârnit atâtea reacții și controverse ca imaginea unui om cazând de la unul din etajele superioare ale unuia dintre turnuri. Aceasta este povestea fotografiei denumite "The Falling Man" (Omul care cade). A fost realizată de Richard Drew și a făcut înconjurul lumii. Persoana din fotografie nu a fost identificată. Imaginea îți dă fiori.

"Un bărbat care cade în gol dintr-unul dintre Turnurile gemene, cu capul în jos având o alură relaxată. M-am gândit doar că e o fotografie foarte expresivă despre ce s-a întâmplat în ziua aceea. Dar omul acela nu a fost singurul pe care l-am fotografiat sărind din clădire. Iar acea fotografie, cu el îndreptat cu capul spre pământ, a fost doar o secvenţă din mai multe pe care le-am surprins cu el căzând. Iar camera, întâmplător, s-a declanşat într-un anumit punct. Dacă ar fi fost o fracţiune de secundă mai târziu sau mai devreme nu ar fi ieşit aceeaşi fotografie. Cred că sentimentul pe care l-am avut în acele momente a fost că sunt norocos că am supravieţuit, mai ales că am stat acolo când ambele clădiri s-au prăbuşit", a declarat Richard Drew. Date neoficiale indică un număr de aproximativ 200 de persoane care s-au aruncat. Cifra exactă a celor care au sărit este însă greu de stabilit, în condiţiile în care corpurile lor nu au putut fi deosebite de ale celor care şi-au pierdut viaţa în acelaşi loc. Mai mult decât atât, aproape că nu există niciun fel de interes pentru clarificarea acestei situaţii. Cele mai multe dintre familiile celor despre care se crede că ar fi sărit, refuză această ipoteză pentru că o asimilează unei sinucideri, gest condamnat de religie, în timp ce opinia publica şi mass-media americane s-au dovedit reticente în abordarea acestui subiect, potrivit sursei citate. Cei mai mulţi au sărit singuri, deşi există martori care vorbesc şi despre un cuplu care s-ar fi aruncat. Cei doi se ţineau de mână, spun aceştia. O femeie, în ultim gest de bună-cuviinţă, pare că îşi ţine fusta cu mâinile. Alţii au încercat să-şi confecţioneze paraşute din perdele sau feţe de masă fără să se mai gândească că se vor desface imediat ce vor sări.

La 10 ani de la atentatele de la New York, aproape nimeni nu vrea să discute şi să înţeleagă gestul acestor oameni. A fost un act de curaj sau unul de laşitate în faţa morţii?

"Săritura presupune o alegere, iar aceşti oameni nu au avut această opţiune. De aceea s-a stabilit că sunt cazuri de omucidere, pentru că acţiunile altor oameni le-au provocat moartea. Forţa exploziei şi a focului din spatele lor i-a împins în afara ferestrelor", a declarat un purtător de cuvânt de la biroul de medicină legală din New York, subliniind că aceşti oameni au căzut şi nu s-au aruncat de la peste 400 de metri înălţime, de la etajul 110 al zârie-norilor. Alayne Gentul, în vârstă de 44 de ani, mama a doi copii şi vicepreşedinte al unei companii de investiţii, se afla în dimineaţa zilei de 11 septembrie în turnul de sud al World Trade Center, şi a urcat la etajul 97 pentru a ajuta la evacuarea oamenilor care se aflau acolo. În ultimele sale clipe de viaţă, l-a sunat pe soţul ei Jack şi i-a spus că nu poate respira din cauza fumului ce pătrundea prin sistemul de ventilaţie.

"Sunt speriată", îi spunea soţului ei, care încerca să o calmeze: "Iubito, totul va fi bine, totul va fi bine, vei reuşi să cobori". Rămăşiţele femeii au fost găsite pe strada de lângă clădirea vecină cu turnul, suficient de departe pentru a susţine ipoteza că s-ar fi aruncat. Deşi soţul ei nu este convins nici acum că ea ar fi luat această decizie, este deranjat de oamenii care susţin că un astfel de gest trădează laşitatea. "Era o persoană foarte practică care ar fi făcut tot ce i-ar fi stat în putinţă să supravieţuiască", spune Jack Gentul. "Dar cum poate ştii cineva cum reacţionează o persoană care este pusă în situaţia de a alege cum să plece din această lume?", se întreabă acesta. "Saltul este ceva ce poţi alege să faci. Să ieşi din fum şi din căldură, să ieşi afară, trebuie să ai senzaţia de zbor. Nu a suferit. A preferat să nu fie arsă de vie"", spune acesta.

În acea senină dimineaţă de 11 septembrie, investitorul Richard Pecarello privea din biroul său, de pe partea cealaltă a râului, cum a lovit cel de-al doilea avion. Logodnica sa, Karen Juday, lucra în turnul de nord.

A încercat să o sune, dar nu a răspuns. Zile şi săptămâni la rând s-a uitat la fotografiile care au apărut pe internet şi se întreba dacă a sărit. Pecarello a luat legătura cu un fotograf al Associated Press, Richard Drew, care surprinsese imagini cu mulţi dintre cei care au sărit. A găsit câteva fotografii ale unei femei care purta pantaloni crem şi bluză bleu, şi este convins că era logodnica sa. "Una o înfăţişa stând în dreptul unei ferestre, iar în spatele ei erau flăcări, iar altă căzând de pe clădire", povesteşte Pecarello. "Am simţit că nu a suferit. A preferat să nu fie arsă de vie".

Acesta a vrut să arate fotografiile rudelor protestante ale lui Karen, dar au refuzat. Au acceptat varianta oficială potrivit căreia nimeni nu a sărit. De fapt, nimănui nu-i place să vorbească de cei care au sărit. Experţii spun că, în general, oamenii se aruncă de la înălţimi mari în timpul unui incendiu numai atunci când au eliminat celelalte posibilităţi.

Pe baza fotografiilor şi a înregistrărilor video, Institutul Naţional de Tehnologie a identificat până în prezent 104 oameni care au sărit. Dintre aceştia, doar trei s-au aruncat din turnul de nord, primul lovit. Al doilea avion a lovit turnul de sud 16 minute mai târziu, dar acesta a fost cel dintâi care s-a prăbuşit, iar oamenii care se aflau în interior au avut mai puţin timp la dispoziţie pentru a reacţiona.

Prima persoana care a sărit a făcut-o de la etajul 93 al turnului de nord, la patru minute după ce fusese lovit de avion între etajele 93 şi 99. Au existat momente în care oamenii au căzut la intervale foarte scurte de timp unul după celălalt. De exemplu, la un moment dat, în şase secunde au căzut nouă persoane, iar apoi, într-un interval de 2 minute s-au aruncat 13 oameni. Cel puţin patru dintre cei care au sărit au încercat să coboare la etajele de mai jos. Ultima persoană a sărit în timpul prăbuşirii turnului de nord, la 102 minute după ce clădirea fusese lovită de avion.

Un martor care se afla în turnul de sud, la etajul 78, povesteşte că oamenii pe care i-a văzut căzând erau mai degrabă confuzi. "Păreau orbiţi de fum şi nu puteau respira pentru că aveau mâinile pe faţă. Pur şi simplu mergeau şi au căzut", povesteşte acesta. Şase etaje mai jos, James Logozzo privea înmărmurit alături de colegii de la Morgan Stanley ce se întâmpla. Îşi aminteşte că abia după ce au cazut 3-4 persoane, şi-a dat seama că este vorba de oameni.

Un pompier, Danny Suhr, a fost ucis în timp ce intra în turnul de sud, după ce unul dintre cei care au sărit, a căzut peste el şi i-a rupt gâtul. În cadrul muzeului care a fi deschis anul viitor la Ground Zero va exista o zonă dedicată celor care au sărit de pe cele două clădiri, dar cel mai probabil va fi un loc mai ferit, pe motiv că acele imagini sunt prea personale şi prea dureroase, potrivit publicaţiei citate. În urma atentatelor din 11 septembrie 2001, aproximativ 2.750 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar peste 1.000 nu au fost încă identificate.

---

Cele mai citite articole

---

Tweet

---