Se pare că, în probleme de tehnică, anticii manipulau mașini pe care omul modern încercă abia acum să le scarpine. Haideți să răsfoim, de exemplu, istoria automatizărilor. Descoperim cu uimire că primele mașini automate au fost construite în secolul II î.Hr. de către savantul Heron din Alexandria. Cercetând efectele mișcării aerului, el a inventat un dispozitiv cu ajutorul căruia ușile templelor se deschideau singure.
În esență, aparatul construit de el se baza pe fenomenul dilatării aerului la căldură. Iată, așadar o probă. Așa se face că în urmă cu mai bine de 2000 de ani, cu mult înaintea declanșării erei industriale și a apariției marilor minți ca Newton, Edison sau Einstein, Heron din Alexandria a creat primele dispozitive care funcționau prin forța aburului. Tot el a mai construit și un alt aparat automat pentru distribuirea apei sfințite, care curgea numai dacă în el se introducea o monedă. Invențiile lui sunt cunoscute și datorită însemnărilor rămase de la mulți autori din vremurile respective, dar și datorită cărților sale, una dintre ele referitoare la construcția automatizărilor: “De Automatis”. Savantul dorea să construiască mașinării care să înlocuiască sclavii, dar a fost respins de despotul Egiptului sub pretextul lipsei metalelor și combustibililor, plus inoperativitatea sclaviei în acest caz.
Internauții vorbesc despre faptul că savantul antic a intrat în posesia câtorva documente pre-antice din biblioteca Alexandriei. Documentele moderne vorbesc despre faptul că savantul a avut ghinionul să trăiască în anii când invențiile sale, apărute cu mult înaintea timpului lor, nu au fost înțelese și nu au fost acceptate la adevărata lor valoare. A fost o dificultate majoră în ceea ce privește stabilirea datei în care a trăit Heron. Au existat mai multe școli de gândire care au scris despre el, dar istoricii au argumentat că anumite dovezi sunt greșite. S-a demonstrat că Heron a fost contemporan cu un oarecare Columella. Acest Columella a fost un soldat și agricultor roman care a scris pe larg despre agricultură, în speranța de a promova în oameni dragostea pentru agricultură. Într-un text scris în aproximativ 62 d. Hr. a folosit anumite cifre și măsurători plane, care se asemănau cu formulele folosite de Heron, în special cele pentru triunghiul echilateral, hexagon regulat etc.
Astfel, în lumina celor mai recente dezvăluiri ale istoricilor, Heron s-a născut în Egipt, în primul deceniu al primului secol d.Hr. de către părinți greci, care au migrat în Egipt, după cuceririle lui Alexandru cel Mare. El și-a desfășurat întreaga activitate științifică în Alexandria. A fost autorul multor invenții în domeniile fizicii, mecanicii și geometriei. Se spune că a fost cel mai prolific inventator al lumii antice. În mare măsură, numele său este legat și de istoria învățământului, fiind primul din lume care a deschis o școală-politehnică, la Alexandria, Egipt, unde a activat toată viața, ca profesor și conducător. A adus numeroase contribuții în geometrie, astronomie, fizică, tehnică, matematică. A stabilit formula pentru aria rombului (ca semiprodusul diagonalelor); a determinat volumele corpurilor; a tratat problema duplicării cubului; a redat metoda de determinare aproximativă a rădăcinii cubice, a definit termeni tehnici din geometrie.
I se atribuie ”Formula lui Heron”, de calcul a ariei unui triunghi cunoscând lungimile laturilor. Au supraviețuit timpului un număr mare de lucrări. Astfel se pomenește despre ”Pneumatica” și ”Mecanica”, despre o sistematizare a cunoștințelor antice în domeniul mecanicii aplicate. A inventat multe aparate mecanice acționate de apă sau abur, cum ar fi ”Fântâna lui Heron” – un mic aparat în care se obține un jet de apă cu ajutorul presiunii apei sau aburului. Un alt aparat inventat de Heron, considerată prima mașină cu aburi din istorie, este ”Aeolipile”, un instrument mecanic format dintr-o sferă goală pe dinăuntru pivotată pe două tuburi prin care treceau aburii dintr-un mic fierbător. Aburii umpleau sfera și ieșeau prin țevi dispuse în parti opuse ale acesteia. Jeturile de aburi care țâșneau determinau sfera sa se rotească. Totuși, în ciuda faptului ca era o invenție interesanta, mașina nu servea unui scop util.
Heron din Alexandria a descris explicit o mulțime de mecanisme, între care şi un grup de marionete care mimau spectacole teatrale în miniatură. Forța motrice era asigurată printr-un sistem de contragreutăți, iar dispozitivele utilizau piese mecanice care prefigurau pârghiile şi roțile dințate. Poate fi amintit aici și ”Diopterul” – un instrument optic pentru măsurări geodezice și astronomice, considerat cel mai vechi instrument universal de măsură. A scris lucrări de optică şi mecanică şi a realizat nenumărate invenţii prin care s-a relevat ca precursor al mecanicienilor moderni. În domeniul fizicii el a studiat mișcarea pe un plan înclinat si a explicat caracterul rectiliniu al razei de lumina. In domeniul geometriei Heron a descoperit o formulă ce permite calculul ariei unui triunghi în funcție laturile acestuia(a, b și c): ”S=sqrt din P(p-a)(p-b)(p-c)”; unde p=(a+b+c)/2 este semi-perimetrul triunghiului. A descoperit și formula aproximativă a heptagonului regulat si regula de compunere a forțelor. (sursa: web)
Heron din Alexandria (Documentar ro)
Astfel, în lumina celor mai recente dezvăluiri ale istoricilor, Heron s-a născut în Egipt, în primul deceniu al primului secol d.Hr. de către părinți greci, care au migrat în Egipt, după cuceririle lui Alexandru cel Mare. El și-a desfășurat întreaga activitate științifică în Alexandria. A fost autorul multor invenții în domeniile fizicii, mecanicii și geometriei. Se spune că a fost cel mai prolific inventator al lumii antice. În mare măsură, numele său este legat și de istoria învățământului, fiind primul din lume care a deschis o școală-politehnică, la Alexandria, Egipt, unde a activat toată viața, ca profesor și conducător. A adus numeroase contribuții în geometrie, astronomie, fizică, tehnică, matematică. A stabilit formula pentru aria rombului (ca semiprodusul diagonalelor); a determinat volumele corpurilor; a tratat problema duplicării cubului; a redat metoda de determinare aproximativă a rădăcinii cubice, a definit termeni tehnici din geometrie.
I se atribuie ”Formula lui Heron”, de calcul a ariei unui triunghi cunoscând lungimile laturilor. Au supraviețuit timpului un număr mare de lucrări. Astfel se pomenește despre ”Pneumatica” și ”Mecanica”, despre o sistematizare a cunoștințelor antice în domeniul mecanicii aplicate. A inventat multe aparate mecanice acționate de apă sau abur, cum ar fi ”Fântâna lui Heron” – un mic aparat în care se obține un jet de apă cu ajutorul presiunii apei sau aburului. Un alt aparat inventat de Heron, considerată prima mașină cu aburi din istorie, este ”Aeolipile”, un instrument mecanic format dintr-o sferă goală pe dinăuntru pivotată pe două tuburi prin care treceau aburii dintr-un mic fierbător. Aburii umpleau sfera și ieșeau prin țevi dispuse în parti opuse ale acesteia. Jeturile de aburi care țâșneau determinau sfera sa se rotească. Totuși, în ciuda faptului ca era o invenție interesanta, mașina nu servea unui scop util.
Heron din Alexandria a descris explicit o mulțime de mecanisme, între care şi un grup de marionete care mimau spectacole teatrale în miniatură. Forța motrice era asigurată printr-un sistem de contragreutăți, iar dispozitivele utilizau piese mecanice care prefigurau pârghiile şi roțile dințate. Poate fi amintit aici și ”Diopterul” – un instrument optic pentru măsurări geodezice și astronomice, considerat cel mai vechi instrument universal de măsură. A scris lucrări de optică şi mecanică şi a realizat nenumărate invenţii prin care s-a relevat ca precursor al mecanicienilor moderni. În domeniul fizicii el a studiat mișcarea pe un plan înclinat si a explicat caracterul rectiliniu al razei de lumina. In domeniul geometriei Heron a descoperit o formulă ce permite calculul ariei unui triunghi în funcție laturile acestuia(a, b și c): ”S=sqrt din P(p-a)(p-b)(p-c)”; unde p=(a+b+c)/2 este semi-perimetrul triunghiului. A descoperit și formula aproximativă a heptagonului regulat si regula de compunere a forțelor. (sursa: web)
Heron din Alexandria (Documentar ro)
Cele mai citite articole
|
|
Tweet |
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu