Pentru unii poem vechi de 3000 de ani, simboluri abstracte pentru alții

Pitagora afirma:
"Totul este număr, Dumnezeu este un număr",
iar umanitatea este legată"ombilical"
(energetic) de galaxie.

Iată, din negura istoriei din când în când misterul continuă să ne sfideze. Ba, descoperirea, pe o corabie antică scufundată lângă insula Creta, a unui bizar instrument. ce constă într-un complicat sistem de roți dințate de bronz şi cadrane de sticlă fixate într-un cadru de lemn. Analiza cu raze X a relevat faptul că instrumentul fusese creat în anul 80 î.Hr., iar reconstituirea sa i-a dezvăluit funcţionalitatea – aceea de veritabilă busolă astronomică, care putea indica, în funcţie de oră şi de zi, poziţia exactă a Soarelui, a Lunii şi a tuturor planetelor din sistemul solar.

În mărime de numai 33 de centimetri înălţime, denumit de către specialişti “mecanismul Antikythera” - complexitatea lui a determinat zeci de ani de studiu, deşi unele dintre funcţiile sale au rămas necunoscute. Acest calculator mecanic se dovedeşte a fi de o precizie extraordinară.

Apoi a venit rândul, în anul 1898, să fie descoperit - într-un mormânt din Saqqara, Egipt, - a unei ciudate machete din lemn, sau mai pe scurt a unui obiect cu aripi. Cum la acea vreme avionul nu fusese inventat, cercetătorii au considerat artefactul drept reprezentarea unei pasări. În 1972, un arheolog a dat întâmplător peste machetă într-un muzeu din Cairo, şi a rămas şocat de formele sale aerodinamice şi de curbura aripilor, identică celei a unui avion modern de astăzi. În plus, arheologul a făcut legătura între această machetă şi mai multe schiţe ciudate descoperite tot la Saqqara, ajungând la concluzia că egiptenii plănuiau, încă din secolul al II-lea î.Hr., construirea unui obiect zburător.

La acestea, şi exemplele nu se opresc aici, se poate adăuga celebra hartă a lui Piri Reis. S-au iscat întrebări tulburătoare atunci când o hartă veche de cinci secole ilustrează, pe lângă alte însemnări remarcabile, o bucată de uscat descoperită 300 de ani mai târziu. Ce episoade istorice ne scapă şi unde ne-am afla acum, dacă am fi păstrat moştenirea unor civilizaţii pe care astăzi numai le bănuim?

Şi a venit rândul olmecilor. De fapt primii stăpâni ai Americii, un popor misterios despre care nu se ştie nici de unde a venit nici cum a dispărut. Potrivit istoricilor, pământul american a fost călcat pentru prima oară de om în urmă cu aproape 40.000 de ani. Misterioasa civilizaţie din zona Americii Centrale ale cărei origini şi dispariţie au rămas necunoscute suscită şi mai mult interesul istoricilor. Printre puţinele dovezi arheologice ale existenţei olmecilor se află uriaşele statui din Guatemala, Honduras şi Belize ce înfăţişează capetele unor războinici.

Istoria civilizaţiei olmece este fascinantă nu doar prin vechimea ei, ci şi prin modul de viaţă a oamenilor din acele vremuri. Ei au reuşit să impresioneze prin măreţia centrelor de cult pe care le-au construit. Munca lor este cu atât mai măreaţă cu cât regiunea în care olmecii şi-au stabilit teritoriul era, în fapt, o zonă de pădure tropicala mlăştinoasă.

În uriaşele temple de cult, construite din lemn, îşi puteau duce viaţa câteva sute de preoţi şi slugi ale lor, cărora li se alăturau alte câteva milioane de oameni veniţi pentru a se închina zeilor. Deşi rămăşitele acestor temple nu au rezistat până în zilele noastre, urmele civilizaţiei olmece nu au fost şterse cu desăvârşire de timp. Istoricii au descoperit monumente olmece simbolizând fiinţe având trăsături umane, dar şi trăsături specifice rechinilor, tigrilor sau acvilelor.

La sfârşitul anilor 1990, încercând să îndepărteze un morman de moloz, câţiva constructori de drumuri din Veracruz, Mexic, au dat peste cioburi ceramice, fragmente de figurine din lut sparte şi artefacte din piatră. Însă ceea ce a suscitat interesul arheologilor a fost scoaterea la lumină a unui bloc de piatră acoperit cu o scriere ciudată.

Lespedea - numită Cascajal - cântărind aproximativ 11,5 kg, cu dimensiunile de 36 cm x 21 cm x 13 cm, conform cercetărilor efectuate către arheologul Stephen D. Houston de la Universitatea Brown, are caracteristici care indică faptul că este vorba de civilizaţia olmecă din Mezoamerica şi a fost datată cam pe la începutul primului mileniu î.Hr.

Inscripţiile sugerează că în acea perioadă cultura respectivă era mult mai complexă decât se credea. E un sistem de scriere nebănuit, şi dezvăluie o complexitate nouă la această civilizaţie. Textul propriu-zis este format din 62 semne, dintre care unele sunt repetate de până la patru ori.

Interesant este faptul că suprafaţa care conţine textul pare să fie concavă - echipa de specialişti considerând că blocul a fost sculptat în mod repetat şi şters - o descoperire fără precedent în conformitate cu Houston, care a adăugat că mai multe secvenţe pereche de semne ar putea indica chiar o tentativă de scriere poetică.

Nu există nici o îndoială că piesa este o lucrare scrisă, spun arheologii. Semnele sunt produse ale unui sistem de scriere, secvenţe care, prin definiţie, reflectă modele de limbă, cu prezenţa probabilă a sintaxei şi a ordinii cuvintelor dependente de limbă", explica ei. "Acest lucru este extrem de important pentru că niciodată nu am recunoscut acest sistem de scriere, până la această descoperire," a declarat arheologul Karl Taube de la Universitatea din California.

Maria Pohl de la Universitatea Florida, expert în studiul olmecilor a declarat "Un semn arată de fapt ca un ştiulete de porumb cu mătase ieşind din partea de sus. Alte semne sunt unice, cum de exemplu zborul unei insecte ... Aceste obiecte - şi, astfel, probabil scrierea - a avut o valoare specială în ritualuri ... Vedem că scrisul este foarte strâns legat de ritual şi credinţe religioase. Şi toate acestea au loc în contextul apariţiei de regi şi dezvoltarea unei puteri centralizate şi a unei societăţi stratificate ".

 E important de menţionat aici şi marea descoperire de la Roswell. Weekly World News relata cititorilor săi o descoperire senzaţională, aparţinând cercetătorului Phil Parthos. Este vorba despre o statuie reprezentând un împărat extraterestru sau, posibil, o zeitate. Profesorul doctor Phil Parthos este seful echipei de cercetări la situl din Roswell – nordul statului Maryland, SUA şi autorul ciudatei descoperiri. El a afirmat că nu este sigur dacă statuia nu este altceva decât o piesă de artă foarte fin sculptată. Însă, a adăugat un lucru foarte important, care pune în altă lumină piesa de artă.

Supusă unei analize computerizate, s-a constatat că statuia avea în ea o reţea de fire foarte fine şi... microcipuri. Ceea ce sugerează ca activitate, microcipurile ar putea demonstra existenţa, în acele vremuri îndepărtate, a unei inteligenţe artificiale. Resturi ale altor obiecte neidentificate găsite în jurul statuii nu pot, deocamdată, să elucideze misterul originii ei. "De fiecare dată, aprofundând cercetările făcute, se accentuează misterul în jurul sitului de la Roswell", declara Phil Parthos ziariştilor.

Colegii lui Parthos şi cei care îi împărtăşesc pasiunea sunt entuziasmaţi: Chiar daca statuia conţine doar o memorie standard de computer, următorul pas ar fi să descoperim dovezi ale vieţii extraterestre, a declarat unul dintre ei. Putem încerca să găsim informaţii despre creatura care ar fi putut aduce pe pământ statuia. Nu este exclus să obţinem informaţii cheie referitoare la tehnologia extratereştrilor, de unde au venit şi de ce au venit la Roswell, titrează Weekly World News.

Oferind mai multe detalii asupra statuii descoperite, Phil Parthos a precizat că nu este de mari dimensiuni. Ea este sculptată în piatră, dar structura moleculară este cu totul altceva decât s-a văzut vreodată. În afara sistemului computerizat, ascuns în interiorul ei, statuia, care reprezintă un împărat sau o zeitate extraterestră, are înfipte pe suprafața ei un fel de coarne dure și ascuțite.

---

Cele mai citite articole

---

Tweet

---