Aşa cum observatorii intuiseră deja, tulpina E.coli aflată la originea epidemiei din Europa este nouă. Încă de la debutul ei s-a vehiculat ideea unui “război bacteriologic” sau "război economic" (pe unele sit-uri), alţi observatori – luând în calcul statistica în creştere a populaţiei globului - au numit acest fenomen: “război alimentar controlat de virus”.
Evoluția acestui virus îi
frământă pe cercetătorii din întreaga lume. Rezultatele sunt îngrijorătoare: „Îmbolnăvirile din Germania sunt provocate
de o tulpină complet nouă a bacteriei E.coli, respectiv
O104, care este foarte rară”, relatează BBC News Online. "Această tulpină nouă a bacteriei este
puternic infecţioasă şi toxică", au declarat oamenii de ştiinţă de la
Beijing Genomics Institute, din China. „Noua
tulpină a bacteriei E. coli nu a mai fost identificată într-o altă epidemie”,
a spus Aphaluck Bhatiasevi, purtător de cuvânt al OMS.
Cercetătorii care
monitorizează infecţia din Germania au atenţionat că aceasta poate dura mai
multe luni şi că este posibil să nu se afle
niciodată care a fost sursa originală. Analizele genetice realizate până acum arată că noua tulpină a
bacteriei are gene din două grupuri distincte de E.coli, respectiv E.coli
enteroagregativ (EAEC) şi E.coli enterehemoragic (EHEC)”.
Îmbolnăvirile cu E. coli depăşesc graniţele Europei. 18 persoane au murit până acum în urma infectării şi un caz nou de îmbolnăvire a fost înregistrat în Japonia. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat pe 02.06.2011 că “tulpina bacteriei E.coli aflată la originea epidemiei din Europa este nouă”.
Îmbolnăvirile cu E. coli depăşesc graniţele Europei. 18 persoane au murit până acum în urma infectării şi un caz nou de îmbolnăvire a fost înregistrat în Japonia. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat pe 02.06.2011 că “tulpina bacteriei E.coli aflată la originea epidemiei din Europa este nouă”.
Testele
genetice preliminare arată că tulpina reprezintă o mutaţie provenind din două
tipuri diferite de bacterii E.coli şi conţine gene letale ce ar putea explica
de ce epidemia din Europa are o asemenea amploare şi pare atât de periculoasă.
"Aceasta este o tulpină unică ce nu a mai fost
izolată la pacienţi până acum", a declarat un expert din OMS,
precizând că prezintă "diferite
caracteristici care o fac mai virulentă" şi îi permit să fabrice o
cantitate mai mare de toxine.
Peste 1.500 de persoane au fost infectate cu bacteria E.coli, care poate provoca sindrom hemolitic-uremic, ce poate fi letal.
Cel puţin 365 de cazuri noi de E.coli au fost
anunţate miercuri, dintre care un sfert implicau sindromul hemolitic-uremic
(SHU), o condiţie asociată cu diaree sângerândă şi cedarea rinichilor, potrivit
Institutului Robert Koch. Printre noile cazuri se numără doi americani, care au
călătorit recent la Hamburg, unde s-au înregistrat multe cazuri.
Iniţial, s-a crezut că epidemia de E.coli a fost
provocată de castraveţi bio importaţi din Spania, dar testele au contrazis
aceste acuzaţii.
Bacteria E. Coli
Epidemia care s-a declanşat în Germania este provocată de o infecţie cu Escherichia coli (E. Coli, cunoscută şi drept colibacil) entero-hemoragică (EHEC) de un tip foarte rar (E.coli 0104:H4), care produce verotoxine şi poate provoca hemoragii intestinale.
Ea se manifestă prin diaree banală sau hemoragică,
în cazurile cele mai grave, dureri de cap şi dureri abdominale puternice. Cea
mai gravă complicaţie a sa, uneori mortală, este sindromul hemolitic şi uremic
(SHU). El poate evolua către o anemie hemolitică (distrugerea globulelor
roşii), trombopenie (scăderea sub nivelul normal a plachetelor sangvine) şi o
insuficienţă renală acută.
Principalul rezervor al acestor bacterii este
tubul digestiv al rumegătoarelor. Omul se contaminează în principal prin
consumul de alimente contaminate. Principalele alimente cu risc sunt produsele
din carne consumate crude sau insuficient preparate (carnea tocată, de
exemplu), laptele proaspăt sau produsele lactate din lapte neprelucrat şi
vegetalele consumate crude (salatele şi legumele, de exemplu).
Bacteria se poate propaga prin contact direct cu o
persoană infectată, prin intermediul materiilor fecale. Transmiterea la om se
poate face prin contact direct cu animalele contaminate sau cu mediul contamina
cu excrementele lor.
Incubaţia este de 7-15 zile, după consumarea de
alimente contaminate sau contacte cu animale contaminate.
Precauţie
Trebuie respectate reguli de igienă uzuale: spălarea mâinilor înainte de prepararea hranei, înainte de a ne aşeza la masă şi după ce am mers la toaletă; trebuie spălate bine fructele şi legumele, trebuie curăţate sau fierte; trebuie spălate bine capacele şi ustensilele de bucătărie care au fost folosite la curăţarea fructelor şi a legumelor; trebuie spălate farfuriile şi suprafeţele (printre care şi frigiderele) înainte de a intra în contact cu alimentele.
În Germania, Institutul Robert Koch, care se ocupă de supravegherea sanitară, şi-a menţinut recomandările pentru public de a nu mai consuma roşii, castraveţi şi salate crude.(jurnalul.ro)
În
România
Ministerul Agriculturii asigură că în România nu
există pericolul consumului de "castraveţi
ucigaşi" Autorităţile de la noi au anunţat ca nu au importat castraveţi din Spania
din presupusul lot suspectat că ar fi răspândit bacteria ucigaşă E. coli, totuşi aceasta
ar fi putut ajunge în România pe căi ocolite. Si asta pentru că, suspectate în
acest moment sunt şi alte loturi de castraveţi din Danemarca şi Olanda, dar şi
roşiile din Spania, de unde România a importat produse de acest tip în acest
an. Boala se propagă cu o viteză mare, însă "nimic nu dovedeşte" că sursa contaminării
vine din Spania, susţine ministrul spaniol al Agriculturii.
Avertizarea Rusiei
„Importul de legume proaspete, care se referă
la toate ţările din Uniunea Europeană, este interzis şi intră în vigoare începând
din dimineaţa zilei de 02.06.2011. Toate legumele care au fost deja importate
din Uniunea Europeana vor fi confiscate pe teritoriul Rusiei”, a declarat
seful Agenţiei pentru protecţia consumatorului, Ghennadi Onisenko.
Rusia a interzis importul de legume proaspete, din
toate țările Uniunii Europene, din cauza infecţiilor cu bacteria E-coli.
Această decizie a venit imediat după ce Comisia Europeana emis avertizarea
împotriva legumelor din Spania. Şi-a motivat interdicția pe importul de legume
proaspete din Spania şi Germania, dacă nu vor primi explicaţii clare despre
modul în care se răspândește boala.
Oficialii germani nu au reuşit pana acum să afle
care este cauza epidemiei. Vânzările spaniolilor au scăzut dramatic, Guvernul
de la Madrid vrea să cheme Germania la tribunal. (Reuters)
Ultima actualizare la 21:20 pe 03 iunie 2011
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că douăsprezece
ţări au raportat cazuri de îmbolnăviri asociate bacteriei E.coli, transmite
Mediafax. În afară de Germania, cazuri de îmbolnăviri au fost raportate în
Austria, Cehia, Danemarca, Franţa, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Elveţia,
Marea Britanie şi Statele Unite.
Bacteria mutant care a ucis deja 19 persoane este contagioasă:
avertismentul a fost dat în urmă cu câteva ore de către experţii Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii şi a fost înregistrat primul caz de E.coli transmis de la
om la om. Aşa se explică şi bilanţul îngrijorător al ultimelor 24 de ore,
înregistrându-se peste 300 de cazuri noi de îmbolnăviri. În Germania, medicii
cer populaţiei să doneze urgent sânge, după ce numărul persoanelor infectate a
ajuns la aproape 1800. Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne recomandă "evitarea deplasărilor" în ţările
afectate. Potrivit dailymail epidemia de E. coli este deja a treia ca mărime
din istoria lumii recente. Douăsprezece persoane au murit într-un focar japonez
izbucnit în 1996 care, se pare a afectat mai mult de 12.000 de persoane şi
- şapte au murit în Canada în anul 2000.
Geza Molnar, consilierul ministrului Sănătăţii:
În România nu au fost semnalate cazuri de E.coli
O104 de tipul celor din Germania. Nu există produse alimentare vegetale
importate în această perioadă, nici din Germania şi nici alte ţări implicabile.
Toate autorităţile de sănătate publică şi reţeaua de boli infecţioase au fost
atenţionate, astfel ca orice caz de boală diareica acută cu urme de sânge se
investighează sub aspectul unei posibile relaţii cu Germania şi nu numai. În
cazul în care vor fi depistate cazuri de boala diareica cu urme de sânge în
scaun vor fi izolate culturile microbiene, după care acestea vor fi trimise
Institutului Cantacuzino, pentru că nu orice laborator poate identifica E.coli
O104, responsabil de îmbolnăvirile din Germania şi celelalte zone.
Tulpina din Germania nu este chiar aşa de rezistentă.
S-a dovedit că tulpinile sunt sensibile chiar şi la o serie de antibiotice
banale. Aşadar, boala este tratabilă. Ceea ce este foarte important este ca
pacientul să nu ajungă în acea stare şi anume sindrom hemolitico-uremic. Toxina
poate produce acest sindrom de blocaj renal şi de afectare hepatica
multi-organică, în aceste condiţii există riscul ca bolnavul să decedeze. Calea
de transmitere în cazul bolii diareice este fecal-orală. Ne aşteptam ca în
Germania să apară cazurile secundare. Specialiştii vor urmări câte cazuri
nedepistate vor genera alte cazuri. Grupul enterohemoragic produce boala
diareica acută cu sânge şi sindrom hemolitic uremic. Escherichia coli, bacilul
coli, este prezent peste tot şi în mediu şi în intestinul animalelor şi al
oamenilor.
E.coli a fost descoperită în 1895
Din această diversitate enormă de Escherichia
coli, o parte foarte mică este patogenă pentru om. Cele patogene se împart în
patru mari clase, după capacitatea de a îmbolnăvi omul: EHEC - E.coli
enterohemoragic, ETEC - E.coli enterotoxigen, EIEC - E.coli enteroinvaziv şi
EPEC - E.coli enteropatogen. Cel despre care vorbim, cel din Germania, este
E.coli enterohemoragic, boala diareică hemoragică asemănătoare cu dizenteria;
în scaun se elimina cantităţi mici de sânge, din cauza leziunilor produse în
intestin de către populaţia bacteriană care se înmulţeşte în tractul intestinal. De asemenea, grupul enterotoxigen provoacă boala
diareica apoasă, asemănătoare cu holera. Bacteria E.coli a fost descoperită în
1895, fiind caracterizata după primul război mondial, inclusiv tulpina O104,
descoperită în Germania.
Noi ne-am preocupat mai mult de E.coli din Europa. Am avut cazuri cu tulpina E.coli O157, chiar şi în România, în martie 2011, din import, care este tot hemoragică. În Germania, boala a apărut în nord şi nord-vest. Tot ceea ce a apărut în alte ţări, care au raportat acest E.coli O104, exceptând un singur caz care nu este lămurit, toate sunt în legătură cu Germania sau călătorii în Germania. Ce s-a întâmplat? Deocamdată nu se ştie în mod exact. S-a discutat de roşie, de castravete sau salată verde. Cert este că au fost excluse carnea, laptele şi răspândirea hidrica, prin apă. Transmiterea de la om la om, adică infectarea omului, se face pe cale fecal-orala", a adăugat medicul Geza Molnar.
Potrivit consilierului ministerial, curiozitatea şi
partea interesantă a episodului din Germania este aceea că nu se vorbeşte şi nu
se cunosc clar câte cazuri aşa-zis secundare, adică cu transmitere de la om la
om, ar putea fi.
Cert este ca toate cazurile sunt legate de
persoane care au consumat ceva care era infectat. Ultimele buletine pe sistemul
de alertă europeană arata clar că nu s-a găsit dovada că ar fi vorba despre
castraveţii dintr-o ţară, deşi pe respectivele alimente care se consumă în
forma crudă s-au găsit E.coli enterohemoragic din care face parte şi O104.
Certările sunt în curs. Ceea ce este îngrijorător
este faptul că acest episod durează deja de o lună, prea puţin probabil ca să
fie vorba de un singur produs vegetal importat, pentru ca într-o lună nu toată
lumea se înghesuie pe un aliment. Al doilea fapt este că boala este
preponderent întâlnită la femei adulte, peste 80 la sută având peste 18-20 de
ani. Oricum, dovezile clare şi demonstrabile nu se pot produce de la o zi la
alta.
Nu sunt mutaţii
În Germania nu ar putea fi vorba despre E.coli
mutant. Nu sunt mutaţii. Şi acel buletin OMS pune mutaţii în ghilimele. Nu este
vorba de mutaţii, pentru că acel E.coli O104 este clasificat, este cuprins în
nomenclator nu de ieri, ci de mult timp, deci este cunoscut. Este vorba de
condiţiile care au favorizat acest E.coli, ce are capacitatea de a secreta
toxina care duce la sindrom hemolitic uremic, în anumite condiţii. Probabil
s-au schimbat condiţiile în care a putut prolifera atât de mult pe ceva, cu
multă probabilitate pe alimente. Pentru dezvoltarea unei culturi microbiene
este nevoie şi de aport proteic şi de aport glucidic. Pot fi făcute foarte
multe scenarii, printre care inclusiv utilizarea unor substanţe pe durata
transportului. S-a mai pus probleme unei firme de catering. Deocamdată nu s-a
dovedit nici acest lucru.
În Europa nu au fost până acum cazuri cu E.coli
O104. Probabil ca autorităţile germane au citi deja totul despre aceasta tulpină
care a provocat focare în America.
Măsurile de igienă
Până pe 02.06.2011 s-au înregistrat 1.122 de
cazuri de E.coli. În majoritatea cazurilor, persoanele decedate, multe victime
din rândul femeilor, fiind cei care locuiesc sau au vizitat recent nordul
Germaniei.
Epidemia nu va ajunge în România, spun autorităţile
noastre. În schimb a dat deja peste cap exportul. Pierdem 100 de mii de euro pe
zi. Acum, pe de altă parte, vorbim de un număr semnificativ de persoane care au
decedat şi ridica anumite semne de întrebare. Lucru care ar trebui în primul
rând pe oficiali şi mai ales pe cei care fac toată informarea pe acest subiect
să-i determine mai degrabă să încerce să promoveze foarte intens toate măsurile
de igienă, măsurile care poate nu au fost respectate. Toate acestea ar trebui
repetate obsesiv:
..» spălarea
temeinica a mâinilor cu apa şi săpun după folosirea toaletei, după atingerea
animalelor sau dejecţiei animalelor, înainte şi după schimbarea scutecelor,
înainte şi după prepararea mâncării (în special după atingerea de carne crudă,
ouă în coajă, etc)
..» spălarea
sub jet de apă a fructelor şi legumelor proaspete
-
tratamentul termic corespunzător al cărnii şi a cărnii tocate înainte de consum
(cel puţin 700 C timp de 2 minute în interiorul cărnii)
..»
depozitarea separată a cărnii proaspete de alte alimente, precum şi utilizarea
de tocătoare diferite de cele folosite pentru prepararea altor alimente
..»
fierberea laptelui proaspăt (crud) înainte de consum
..»
evitarea manipulării în condiţii de igiena precară a alimentelor
..»
persoanele care prezintă simptomatologie caracteristica bolilor cu transmitere
infecţioasa să evite prepararea şi servirea hranei
Simptom
Comerţul cu castraveţi
În numai o săptămână, preţul lor a scăzut de trei
ori. Comportamentul clienţilor s-a schimbat mult. Frică, neîncredere. Părerile
oamenilor sunt împărţite. Nu trebuie să ne fie frică de castraveţii româneşti,
ne spun autorităţile. Testele făcute în laboratoarele Autorităţii Sanitar
Veterinare arată că legumele noastre sunt absolut sigure. În plus, producătorii
sunt gata să ne demonstreze asta pe propria piele. Adevăratul dezastru provocat
de isteria E.coli: producţia dintr-o seră românească - adică peste 250 de tone
de castraveţi pe zi, va ajunge direct la gunoi.(Mediafax)
Update 19.06.2011
Râul morții
E.coli încă provoacă frisoane mai ales în Germania unde
numărul de decese provocate de temuta bacterie a ajuns la 34, la care se mai adaugă
un mort în Suedia. Organizaţia Mondiala a Sănătăţii anunţă că, în prezent,
în întreaga lume au fost semnalate 3.255 de îmbolnăviri de E.coli.
Cele 16 ţări în care, în spitale, sunt pacienţi
contaminaţi cu E.coli sunt: Germania,
Danemarca, Suedia, Austria, Canada, Franţa, Cehia, Grecia, Olanda, Luxemburg,
Norvegia, Polonia, Spania, Elveţia, Marea Britanie si Statele Unite.
Parte dintre persoanele infectate cu bacteria E.coli
ar putea necesita chiar un transplant de rinichi, au anunţat autorităţile
germane: "Aproximativ 100 de pacienţi
au suferit probleme renale atât de grave, încât ar putea avea nevoie de un
transplant sau ar putea fi nevoite să facă dializa tot restul vieţii".
Se pară că misteriosul virus E.coli a răsărit din apa unui izvor din
Frankfurt, spun specialiştii germani care au efectuat teste: „Punctul zero al epidemiei E.coli este un râu
din Frankfurt. Alimentarea cu apă potabilă a oraşului Frankfurt nu va fi
afectată. În prezent, încercăm să aflăm cum a ajuns bacteria letală în râul din
Frankfurt.”
Curios este faptul ca producătorii de legume din
zonă nu au fost informați că apa izvorului era contaminată. Ferma Riedhof este
cea mai afectată de acest scandal fiind închisă pe termen nedeterminat de autorităţi,
după ce bacteria E.coli a fost descoperită în salata produsă aici.
Cu toate acestea, unii fermieri sunt de părere ca
sursa bacteriei nu va fi descoperită niciodată şi că cea mai bună cale de
prevenire a infectărilor este igiena.
Bilanţul epidemiei a ajuns deja la 38 de persoane
decedate în urma epidemiei E.coli, numărul infectărilor fiind în continuă creştere.
La acesta se mai adaugă faptul că în estul Europei a izbucnit şi epidemia de
antrax. (Mediafax)
Update 12.07.2011
Epidemia au
fost provocată de un lot de seminţe
Peste 50 de persoane au murit în urma contaminării
cu cu bacteria E.coli enteohemoragică, informează AFP, citând informaţii
publicate de autorităţile germane şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor
a cerut Comisiei Europene să depună toate eforturile pentru a preveni alta
răspândire a acestei epidemii şi să avertizeze oamenii să nu mai consume
seminţe încolţite, decât daca sunt bine preparate.
Peste 4.100 de oameni din Europa şi SUA au fost
infectaţi cu doua epidemii de E.coli - una în nordul Germaniei, iar cealaltă în
zona oraşului francez Bordeaux. "Analizele
informaţiilor din Franta şi Germania duc la concluzia că epidemiile au fost
provocate de un lot de seminţe de schinduf, importat din Egipt de o firma
germană" a precizat Autoritatea Europeana pentru Siguranţa
Alimentelor.
Conform aceleiaşi surse, este posibil, de
asemenea, ca şi alte loturi de seminţe de „schinduf”,
importate în perioada 2009-2011, să fie de vină. Schinduful (Trigonella
foenum-graecum), denumit şi fan grecesc sau „regional
molotru”, aparţine familiei Fabaceae şi este înrudit cu „molotrul albastru” (Trigonella
melilotus-coerulea), potrivit Wikipedia.
Este o plantă erbacee din familia leguminoaselor,
întrebuinţată ca nutreţ pentru vite sau folosită în bucătărie şi în medicină.
Seminţele de schinduf se folosesc în ţările asiatice drept condiment: fie
uscate, adăugate în amestecuri tradiţionale (curry), fie încolţite ca o
verdeaţa picantă, în salate.
Întreaga plantă emană un miros puternic, uşor
asemănător cu leuşteanul. Seminţele măcinate au o aromă puternică şi un gust
dulce-amărui, amintind de zahar ars.
Autorităţile europene au cerut ţărilor comunitare
să retragă de la vânzare şi să distrugă toate loturile de seminţe de schinduf
importate din Egipt între 2009 şi 2011.
John Dalli,
comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, a declarat
într-un comunicat că executivul comunitar „va continua să monitorizeze situaţia
îndeaproape şi va lua măsuri adiţionale dacă va fi necesar”. Potrivit acestuia,
găsirea originii contaminării cu E.coli este „o prioritate-cheie” pentru Comisia Europeană.
În acelaşi timp, Egiptul, învinuit de Uniunea
Europeană, a respins orice responsabilitate într-o „posibilă contaminare” a unui lot de schinduf, cu o tulpină mortală
a bacteriei E.coli, responsabilă de epidemiile din Germania şi Franţa. Rusia a
decis, la rândul ei, să interzică importul unor seminţe din Egipt, a anunţat şeful
serviciilor sanitare ruse.
Prețul alimentelor s-ar
putea dubla
Preţul alimentelor de bază s-ar putea dubla în următorii 20 de ani dacă liderii lumii nu vor lua măsuri pentru a reforma sistemul la nivel global, avertizează organizaţia internaţională Oxfam, potrivit BBC News. Principala cauză a scumpirii vor fi schimbările climatice care vor afecta culturile. De aceea, Oxfam lansează un apel liderilor lumii de a investi într-un fond climatic global.
Până în 2030 preţul mediu al culturilor de bază va creşte cu 120%, până 180%, potrivit raportului "Creşterea unui viitor mai bun", întocmit de organizaţia internaţională responsabilă cu găsirea de soluţii pentru combaterea sărăciei şi nedreptăţii. Jumătate din scumpirile care se vor înregistra la nivel mondial vor fi provocate de schimbările climatice. "Sistemul alimentar trebuie revizuit dacă vrem să depăşim provocările tot mai presante ale schimbărilor climatice, creşterii preţurilor alimentelor şi lipsei terenurilor, apei şi energiei", a declarat Barbara Stocking, directorul executiv al Oxfam.
Cele mai citite articole
|
|
Tweet |
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu