Dogon: ”Extratereștrii au aterizat cu foc și tunete”

Tradiția secretă și sacră a tribului Dogon, din Africa de Vest, spune că civilizația umană este rezultatul contactului pământenilor cu locuitorii unei planete din cadrul constelației Sirius. Conform legendelor, care încă se mai păstrează, misterioșii vizitatori antici au fost văzuți ultima dată cu mai bine cu 3.000 în urmă. Planeta noastră este un laborator genetic pe care forme de viață externe și-au încercat priceperea.

Acești vizitatori au combinat și au generat noi forme de viață apoi au părăsit Pământul lăsând timp ”experimentului” să evolueze. Dar, reîntorcându-se totuși din când pentru a face noi analize asupra subiecților. Multe dintre legendele care vin din trecutul civilizaţiilor avansate au fost scoase din context sau au fost ignorate. Pe deplin contrariați de circulația multor informații despre creația lumii, toți mai mulți cercetători și-au îndreptat atenția asupra tribului de lângă Timbuku, în Africa, numit Dogon. De sute de ani, bătrânii acestui trib sunt moștenitorii și păstrătorii unor legende uimitoare. Ei cunosc detalii despre steaua Sirius. Faptul că Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cerul nostru, este situată la stânga și mai jos de centura lui Orion.

Dogonii au spus ca acolo mai este o altă stea micuţă care se roteşte în jurul lui Sirius și este făcută din cea mai densă materie din univers. Această stea efectuează un ciclu de rotaţie la fiecare 15 ani. Este o stea foarte veche. Dar de unde au dogonii cunoștință despre univers? Nu au instrumentele și nici cunoștințele necesare pentru a intra în posesia unor asemene informații. Pe deplin uimiți de asemenea cunoștințe întâlnite la un trib, oamenii de ştiinţă și-au îndreptat telescoapele și sateliții către steaua Sirius. Pentru început cum oamenii de ştiinţă nu puteau vedea această stea prin telescoapele lor, etnografii sau gândit că nu este decât mitologie. Apoi un satelit a confirmat ceea ce tribul Dogon știa de sute de ani.

În 1970 telescopul Hubble a găsit o stea pitică albă care se roteşte în jurul lui Sirius. Ca și cea din „mitul” dogonilor este o stea foarte veche. Un inch pătrat din materia acestei stele se estimează a avea o greutate de aproximativ 900 Kg. Orbita stelei a fost calculată la 50,1 ani. Această stea a fost denumită Sirius B, iar prima stea a fost redenumită Sirius A. Când o echipă de oameni de ştiinţă a vizitat tribul Dogon pentru a afla de unde au aceste informaţii, bătrânii tribului au spus că un aparat zburător a aterizat acolo cu mii de ani în urmă. Aparatul a aterizat în apropiere de satul lor și este descris că ar fi avut avea trei picioare și că au produs un mare zgomot și un teribil curent de aer. Legendele spun că ”«Nommos» a ajuns într-un vas împreună cu foc și tunete”. După aterizare, niște ființe cu patru picioare au apărut din navă și au tras vehiculul într-o groapă pe care apoi au umplut-o cu apă până când nava a început să plutească.

În același timp o nouă stea a fost văzută pe cer – probabil o navă mamă a celei cu care au venit ființele amfibiene cu patru picioare. ”Pelu Tolo” era nava mama din care s-a desprins aparatul zburător. Înalții preoți ai populației Dogon spun că toate cunoștințele astronomice l-au fost transmise de o specie evoluată numită ”Nommos” care a locuit pe Pământ cu câteva mii de ani în urmă. Preoții au mai spus ca populația Dogon o dată la 60 de ani organizează o ceremonie numită ”Sigui”, manifestare prin care sărbătoresc renașterea universului. Dogonii au denumit nava mamă ”Pelu Tolo” sau steaua celei de-a zecea luni și au desenat nava plutind în aer în așteptarea acelor ”Nommos” care au aterizat pe pământ. Steaua este descrisă de Dogon ca fiind circulară, cu raze roșiatice în jurul ei, iar acest cerc de raze părea că un spot luminos care rămânea totuși la aceeași dimensiune.

După ce nava a început să plutească pe apă din ea au apărut fiinţe care arătau asemeni delfinilor și care au sărit în acel lac făcut de ei apoi s-au apropiat de țărm și le-au vorbit oamenilor din tribul Dogon. Le-au spus că sunt de pe Sirius și le-au relatat multe istorisiri legate de această stea. Dogonii au furnizat și alte informaţii incredibile. Ei aveau o imagine vizuală a mișcării lui Sirius A și Sirius B de pe Pământ pentru perioada dintre 1912 și 1990, culminând cu imaginea exactă a locului unde trebuie să fie această stea în momentul prezent. Ei mai afirmă că ar exista și o a treia stea în acest sistem, Sirius C, un corp ceresc foarte mic, de culoare roșie. În 1995 doi astronomi francezi au publicat rezultatele studiilor lor de ani de zile, asupra mișcării sistemului Sirius. Ei au afirmat că o a treia stea, foarte mică, roșie pare a exista în sistemul Sirius.

Dogonii deţin de asemenea foarte multe informaţii despre planetele din sistemul nostru solar, incluzând mai multe luni. Cum puteau ei să-și imagineze sau să ştie toate aceste lucruri în amănunt? Desigur că populația Dogon nu deține nici un fel de echipament astronomic dar, în schimb, au niște cunoștințe foarte avansate de astronomie. Se afirmă că există o legătură ciudată, misterioasă intre populația Dogon și stelele din sistemul Sirius. Modul de viață, cultura și în special religia lor se bazează pe cunoștințe extrem de avansate legate de această stea. De altfel, toate măștile folosite în ritualurile lor au aproape șase sute de ani vechime și sunt în strânsă conexiune cu Sirius. Acești ”Nommos” sunt niște ființe amfibii, mai mult pești decât oameni, care trăiau în apă și i-au învățat pe oameni despre existența micuței stele albe Sirius B, tovarășul nevăzut al lui Sirius A în jurul căruia își are orbita pe care o parcurge în timp de aproximativ cinci ani.

Mai mult decât ciudată este credința Dogon că ”Nommo” și-a împărțit corpul printre oameni pentru a-i hrăni, ei împărtășind ființelor umane toate principiile lor de viață. Deși o mare parte din mitologia Dogon a fost descifrată și astfel multe enigme par să se fi lămurit, o mare parte a oamenilor de știință, deși caută semne de viață inteligentă în Univers, par să fie impresionați de aceste legende. Se pune totuși întrebarea cum a putut acest trib să aibă cunoștințe atât de vaste legate de corpurile cerești care abia cu instrumente puternice și sofisticate pot fi detectate. Originea exactă a tribului Dogon este nedeterminată. Civilizația lor a apărut, în același fel de mult ca și vechiul Sumer, ambele povești împărtășite de la crearea lor se referă la zei care au venit din cer în vehiculele spațiale, și despre care se presupune că vor reveni într-o zi.

Aceste istorii timpurii diferă de la trib la trib. Din acuza acestor surse inexacte și incomplete, circulă versiuni diferite ale miturilor de origine ale tribului Dogon. Dealtfel diferă și modalitățile cum au ajuns în  regiunile Bandiagara din Africa de Vest. Oamenii numiți "Dogon" sau "Dogom", în literatura de specialitate mai vechi, sunt numiți adesea "Habe”, însemnând "străin", sau ”Fulbe”, însemnând "păgân". Toată istoria acestui trib s-a transmis pe cale orală, prin sculpturi, măști  și desene. Nu au dezvoltat un alfabet propriu. Există trei culte principale printre Dogon, Awa, Lebe și Binu. Astăzi, Dogon e un grup etnic mic, situat în principal în regiunile Bandiagara și Douentza din Mali, Africa de Vest. Această zonă este compusă din trei regiuni distincte topografice: netedă, stânci și podiș. În aceste regiuni populația Dogon, de aproximativ 300.000 de locuitori, este puternic concentrată de-a lungul a unui 200 de kilometri de întindere abruptă de stânci numită ”Cliffs of Bandiagara”. Un spectacol extraordinar, unic în lume. Stâncile de gresie care curg de la sud-vest spre nord-est, aproximativ paralel cu râul Niger, ating înălțimi de până la 600 de metri.

---

Cele mai citite articole

---

Tweet

---