Istoria "extraterestrului din Ural" este împănată cu multe ițe ciudate. Asupra ei planează încă multe secrete și multe mistere. S-a întâmplat într-o noapte ploioasă din 1966. Bătrâna Tamara Prosvirin locuia singură la marginea orașului Kyshtym, din Urali, lângă cimitirul vechi, aproape de pădure. Tunetele asurzitoare au ținut-o trează mult timp după miezul nopții. Dar, la un moment dat, din urgia acelei nopți i s-a năzărit de câteva ori că aude un scâncet ciudat.
S-a gândit că e vreun animal rătăcit care căuta drumul spre casă. Înfășurată într-o pelerină de ploaie, balansând în mâna dreaptă un felinar gata să se stingă, bătrâna s-a strecurat printre morminte încercând să ghicească locul din care venea acel țipăt înfiorător. Tunetele și fulgerele curgeau continuu, parcă într-o încercare de sfârteca cerul și pământul. Undeva în depărtare se vedeau niște flăcări care devorau un arbore trăsnit. Un fulger a săgetat cerul chiar deasupra cimitirului și atunci a văzut o mogâldeață care se mișca nu departe în iarba netunsă. S-a apropiat și l-a lumina felinarului a putut distinge o creatură ce avea capul deformat, ochi mari, umflați, care țipa după ajutor. Și parcă din gură nu-i ieșeau țipete ci urlete înfiorătoare din iad. Tamara a luat ființa în brațe și a dus-o acasă. A înfășat-o în niște cearșafuri și a acoperit-o cu o pătură groasă. I-a dat să bea puțin lapte încălzit. Creatura și-a revenit brusc. Nu mai scotea acele urlete înspăimântătoare. Mișca doar din cap și o privea ciudat pe bătrână.
Cam la două săptămâni de la această întâmplare, creatura a avut parte și de un nume: bătrâna l-a numit Alioşa, ca pe feciorul ei mort în război. Vecinii au fost primii care au declanșat tirul de bârfe, făcând referire la un presupus motan care se aciuase pe lângă casa Tamarei. Dar, cum o știau pe pensionară că suferea nițel și cu psihicul, nu au dat prea mare importanță cazului. Bătrâna era însă convinsă că Dumnezeu i l-a trimis pe Alioşa, și ca atare l-a îngrijit ca pe propriul copil, l-a legănat, l-a îmbăiat și, pentru că nu avea gură ci numai o deschizătură verticală, l-a hrănit numai cu lichide, lapte îndulcit cu miere, ceai sau cvas (băutură răcoritoare). Îl ținea înfășat ca pe un nou născut și spunea tuturor că îl va înfia. Conform relatărilor martorilor, Alioşa nu avea organe genitale și nici ombilic, dar avea trăsături umanoide și măsura doar 21 de centimetri. Problemele au început când Tamara a căzut chircită în plină stradă. Boala o atacase brusc.
Câțiva trecători au transportat-o la spital. În cele din urmă a fost internată într-o secție de psihiatrie, unde a stat mai bine de două luni. Într-o dimineață bătrâna a încercat să fugă din spital dar a nimerit sub roțile unei mașini. Doctorii nu au avut cum să o mai ajute. Au constatat decesul. De aici în acolo a intervenit poliția. Dar a intervenit într-un mod destul de ciudat. După două săptămâni de la moartea bătrânei, într-una dintre diminețile lui 1966, poliția l-a reținut pe un oarecare Nurtdinov Vladimir, un localnic suspectat de furtul unor cabluri electrice. Considerând că este o faptă gravă, căpitanul Eugene Mokichev, a inițiat o anchetă care a inclus și o reconstituire a faptelor. "O vizitam pe bunica mea de două ori pe săptămână. Îi duceam alimente. Ultima dată, după ce i-am lăsat geanta cu bunătăți, când am vrut să plec, ea mi-a spus: «Acum trebuie ceva lapte și pentru copil». Mi-a arătat ceva către pat. M-am uitat în pat și atunci l-am văzut. Scotea niște sunete amuzante. Chițăia. Prin gura lui verticală am putut vedea o limbă cărămizie în mișcare.
Am văzut, de asemenea, doi dinți în interior. Într-un fel, el arăta ca un copil mic. Capul lui era maro, iar corpul său era gri. Nu am văzut nici un fel de pleoape. Nu am văzut nici organele genitale. Capul lui arăta ca o ceapă. Ochii lui se lărgeau și se reduceau la fel ca ochii pisicii, depindeau lumină. Degetele la mâini și de la picioare erau destul de lungi. Am întrebat-o pe bunica de unde are acel monstru. Ea mi-a spus că l-a găsit în pădure. Mi-a spus că l-a numit Alioșa. I-a dat o bomboană și el a început să o sugă cu mult zgomot. Am crezut era pui de animal", a declarat Nurtdinov Vladimir. Iată ce a spus polițistul: ”În august - septembrie 1996, am făcut o anchetă penală privindu-l pe Nurdinova Vladimir pentru furtul de cablu electric din localitatea Novogorny. Pentru a efectua cercetarea am sugerat să facem o reconstituire. Ne-am deplasat cu motocicleta lui Nurdinov Vladimir. Pe drum, el m-a întrebat dacă am văzut extratereștri? Desigur, i-am spus, nu există extratereștri, nu văzusem și nu credeam în existența lor. Mi-a zis că vrea să-mi arate un extraterestru.
Ajungând în sat, în Novogorny, am făcut investigațiile necesare, după care Vladimir a sugerat să ne uităm la extraterestru. Eu, desigur, am fost sceptic. El a scos din dulap un pachet învelit într-o cârpă din postav roșu. A desfăcut pachetul și m-a arătat extraterestrul. Ceea ce am văzut m-a uimit. Nu am putut să-mi dau seama ce este. Eram confuz. Aveam în față o mumie ciudată de aproximativ 25 cm. lungime. M-a izbit un miros greu, foarte neplăcut. În mod clar era foarte dificil de a-l evalua: capul lui era de formă neobișnuită, era format din patru petale unite; ochi lui erau mult mai mari; pe partea din față a maxilarului puteau fi văzuți doi dinți mic, abia vizibili. Mâinile erau încrucișate pe piept și și erau de aceeași lungime ca și picioarele. Am început să-l descos pe Vladimir să aflu mai multe despre proveniența creaturii. Așa am aflat despre Prosvirina Tamara, bunica lui, care fusese internată într-un spital de psihiatrie și casa ei a rămas închisă mult timp. El mi-a declarat că a intrat în casa bunicii și creatura era deja moartă. Puțea îngrozitor și era plină de viermi.
A scos creatura afară și a turnat alcool pe ea pentru a o spăla de viermi și a lăsat-o să se usuce la soare. Am confiscat mumia și când am ajuns la birou i-am predat-o partenerului meu Vladimir Bendlin. Asta e tot. Consultați-l pe Vladimir Bendlin! El a condus ancheta și știe mai multe!” Investigatorul Vladimir Bendlin, în conformitate cu regulamentul, a deschis ancheta în acest caz pentru a determina cauza și împrejurările morții creaturii. În acest scop l-a contactat pe Igor Uskov, urolog la spitalul local. Medicul a izbucnit în râs când polițistul de la celălalt capăt al liniei telefonice i-a spus motivul pentru care poliția apelează la serviciile sale. Dr. Uskov a fost primul profesionist medical, care a examinat corpul. El a socotit că putea la fel de bine să fie un fetus uman în vârstă de aproximativ 20 de săptămâni. Organismul semăna foarte mult un făt subdezvoltat expulzat din uter prematur printr-un avort spontan. Verdictul medicilor a fost "muzică” pentru urechile lui Bendlin care a și demarat o anchetă pentru un caz de avort ilegal. Dar a așteptat și sosirea certificatului medico-legal de la autopsistul Stanislav Samoshkin.
Internauții, chiar și alți specialiști în ufologie, sunt de părere că "extraterestrul din Kyshtym” este rezultatul nefericit al radiațiilor. Un avorton. În 29 septembrie 1957, în Kyshtym a explodat o instalație secretă nucleară omorând sute de oameni. Dezastrele nucleare apar de obicei în urma eșecurilor din mediile științifice. Confruntată cu amenințarea invizibilă de radiații, frica localnicilor este atât de mare încât aceasta traversează linia conștiinței comune și intră pe tărâmuri mitologice. Astfel, oamenii încep să creadă în superputeri sau în mutanți. Așa s-a întâmplat și în orașul Kyshtym. Acest extraterestru ciudat posibil să fi fost consecința unui avort cauzat de puternicul dezastru nuclear. Autoritățile din Uniunea Sovietică, disperate să prindă din urmă SUA, după al doilea război mondial, au grăbit experimentele nucleare fără a deține cunoștințe adecvate și fără a lua măsuri de precauție. Consecințele s-au văzut: deșeurile depozitate necorespunzător s-au supraîncălzit și au explodat, împrăștiind materiale radioactive în atmosferă.
Un sistem de răcire a eșuat într-o instalație de reprocesare a deșeurilor nucleare militare și a provocat o explozie de abur care a lansat 70-80 de tone de material extrem de radioactiv în mediul înconjurător. Autoritățile au început evacuarea aproximativ 100.000 de oameni din zonă la o săptămână după accident. Localnicii sufereau deja de boli necunoscute, misterioase. Multe dintre victime prezentau exfolieri ale pielii pe față și de mâini. A fost contaminată o suprafață mai mare de 15.000 de kilometri pătrați. Dezastrul este evaluat la nivelul șase. Dar, după unele speculații se sugerează că, de fapt, a fost mult mai rău decât la Cernobâl. Consecințele se văd și la Fukushima. Șeful departamentului de medicină legală, Stanislav Samoshkin, nu prea a zâmbit și nu a încercat nici o glumă siropoasă despre extratereștri când polițiștii i-au adus creatura la laborator. El a efectuat o autopsie amănunțită a creaturii. Apoi a anunțat că mumia nu aparținea vreunei ființe umane și nici vreunui animal.
Potrivit lui, aceasta a fost o formă de viață nepământeană. Medicul a scris pe fișa medicală de constatare: ”Mumia are 21 de cm. înălțime. Craniul semănă cu o cască și este format din patru placi, țuguiate în vârf. La om, craniul este format din șase plăci oase. Există și alte diferențe evidente la schelet. Are ochi imenși, fără pupile și iris, care nu se închid niciodată. Are o deschizătura mică pe post de gură, cu doi dinți, care categoric nu este concepută să primească alimente solide, ci numai lichide. În mijlocul feței are două fante minuscule, probabil nasul, iar în locul urechilor sunt niște găuri mici. Trupul lui este alb-lăptos, iar articulațiile au o structură diferită, ceea ce face ca mâinile și picioarele să fie mai flexibile decât cele ale oamenilor. Nu e nici om, nici animal. Această creatură, sau extraterestru, nu are ombilic. E neclar cum s-a născut!” Medicul Stanislav Samoșhkin a fost primul care a rostit termenul “extraterestru”, versiune susținută apoi de majoritatea martorilor care l-au denumit “extraterestrul din Kyshtym”.
“Când am văzut prima dată mumia, m-a lovit un sentiment extrem de straniu. Cu siguranță ființa aceea nu era un avorton, așa cum vorbeau localnicii. Preoții au zis că e demon. O genă descoperită în mostrele de ADN nu corespunde nici oamenilor, nici maimuțelor antropoide". Știrea a făcut înconjurul lumii. Apoi medicul legist a declarat că a predat trupul unor cercetători care spuseseră că sunt trimiși de la Moscova să ridice mumia extraterestrului. La rândul lor, specialiștii de la Institutul Medico-Legal din Moscova au efectuat mai multe teste de laborator pe mostre de ADN. Într-un târziu au admis și ei descoperirea genei care nu corespundea tipului uman. În plus, specialiștii au constatat că Alioşa semăna cu o enigmatică creatură inscripționată pe discurile Dropa, vechi de peste 10.000 de ani, descoperite într-o peșteră din Byan Kara Ula, Tibet. Au fost făcute mai multe serii de fotografii și a fost realizat și un film, iar medicii au prelevat și conservat o mostră din țesutul mumiei. În timp ce ancheta era în curs, cadavrul a dispărut în circumstanțe absolut stranii.
Medicii au declarat că au predat trupul unor ”cercetători” care spuseseră că sunt trimiși de la ”centru” (probabil KGB) să ridice mumia extraterestrului. Însă “cercetătorii” au fost de negăsit. Între timp cazul a devenit ”senzație internațională”. Fotografiile "extraterestrului din Kyshtym" au apărut pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Televiziunile nu mai pridideau cu prezentarea știrilor despre ”micul alien” din Urali. Dar care, din păcate, dispăruse în condiții misterioase. Un realizator de televiziune japonez a oferit chiar și o recompensă de 200 de mii de dolari pentru găsirea ei. Au apărut mulți martori care au confirmat faptul că "extraterestrul din Ural" nu era o farsă. Alți cercetători au efectuat cercetări în zona orașului Kyshtym, în pădurea de lângă cimitir, încercând să găsească vreo urmă sau indiciu pentru a înțelege de unde a venit acea creatură misterioasă?
Așa au apărut alt gen de legende. Localnicii au declarat că au văzut, în 1966, cinci sau șase umanoizi. Apoi unii au căutat semnele de pe teren, în sol și în apă scrie ”pravda”. Au investigat peștera ”Sudomakskaya”, din apropiere. Pe fundurile lacurilor din peșteră exploratori spun că s-ar afla cel puțin trei obiecte ciudate. Sonde speciale au indicat, la o adâncime de opt metri, acoperite cu noroi, niște structuri ciudate în formă de disc. Se poate presupune că obiectele au apărut acolo în timpul verii. Lacul s-a format din cauza ploilor abundente din ultimii ani. Se acreditează deja ideea că extratereștri care vizitează pământul sunt mici: maximum 25 de centimetri. Tot cam de aceeași înălțime este și mumia extraterestrului descoperită de către dr. Steven Greer. Amănunte aici.
S-a gândit că e vreun animal rătăcit care căuta drumul spre casă. Înfășurată într-o pelerină de ploaie, balansând în mâna dreaptă un felinar gata să se stingă, bătrâna s-a strecurat printre morminte încercând să ghicească locul din care venea acel țipăt înfiorător. Tunetele și fulgerele curgeau continuu, parcă într-o încercare de sfârteca cerul și pământul. Undeva în depărtare se vedeau niște flăcări care devorau un arbore trăsnit. Un fulger a săgetat cerul chiar deasupra cimitirului și atunci a văzut o mogâldeață care se mișca nu departe în iarba netunsă. S-a apropiat și l-a lumina felinarului a putut distinge o creatură ce avea capul deformat, ochi mari, umflați, care țipa după ajutor. Și parcă din gură nu-i ieșeau țipete ci urlete înfiorătoare din iad. Tamara a luat ființa în brațe și a dus-o acasă. A înfășat-o în niște cearșafuri și a acoperit-o cu o pătură groasă. I-a dat să bea puțin lapte încălzit. Creatura și-a revenit brusc. Nu mai scotea acele urlete înspăimântătoare. Mișca doar din cap și o privea ciudat pe bătrână.
Cam la două săptămâni de la această întâmplare, creatura a avut parte și de un nume: bătrâna l-a numit Alioşa, ca pe feciorul ei mort în război. Vecinii au fost primii care au declanșat tirul de bârfe, făcând referire la un presupus motan care se aciuase pe lângă casa Tamarei. Dar, cum o știau pe pensionară că suferea nițel și cu psihicul, nu au dat prea mare importanță cazului. Bătrâna era însă convinsă că Dumnezeu i l-a trimis pe Alioşa, și ca atare l-a îngrijit ca pe propriul copil, l-a legănat, l-a îmbăiat și, pentru că nu avea gură ci numai o deschizătură verticală, l-a hrănit numai cu lichide, lapte îndulcit cu miere, ceai sau cvas (băutură răcoritoare). Îl ținea înfășat ca pe un nou născut și spunea tuturor că îl va înfia. Conform relatărilor martorilor, Alioşa nu avea organe genitale și nici ombilic, dar avea trăsături umanoide și măsura doar 21 de centimetri. Problemele au început când Tamara a căzut chircită în plină stradă. Boala o atacase brusc.
Câțiva trecători au transportat-o la spital. În cele din urmă a fost internată într-o secție de psihiatrie, unde a stat mai bine de două luni. Într-o dimineață bătrâna a încercat să fugă din spital dar a nimerit sub roțile unei mașini. Doctorii nu au avut cum să o mai ajute. Au constatat decesul. De aici în acolo a intervenit poliția. Dar a intervenit într-un mod destul de ciudat. După două săptămâni de la moartea bătrânei, într-una dintre diminețile lui 1966, poliția l-a reținut pe un oarecare Nurtdinov Vladimir, un localnic suspectat de furtul unor cabluri electrice. Considerând că este o faptă gravă, căpitanul Eugene Mokichev, a inițiat o anchetă care a inclus și o reconstituire a faptelor. "O vizitam pe bunica mea de două ori pe săptămână. Îi duceam alimente. Ultima dată, după ce i-am lăsat geanta cu bunătăți, când am vrut să plec, ea mi-a spus: «Acum trebuie ceva lapte și pentru copil». Mi-a arătat ceva către pat. M-am uitat în pat și atunci l-am văzut. Scotea niște sunete amuzante. Chițăia. Prin gura lui verticală am putut vedea o limbă cărămizie în mișcare.
Am văzut, de asemenea, doi dinți în interior. Într-un fel, el arăta ca un copil mic. Capul lui era maro, iar corpul său era gri. Nu am văzut nici un fel de pleoape. Nu am văzut nici organele genitale. Capul lui arăta ca o ceapă. Ochii lui se lărgeau și se reduceau la fel ca ochii pisicii, depindeau lumină. Degetele la mâini și de la picioare erau destul de lungi. Am întrebat-o pe bunica de unde are acel monstru. Ea mi-a spus că l-a găsit în pădure. Mi-a spus că l-a numit Alioșa. I-a dat o bomboană și el a început să o sugă cu mult zgomot. Am crezut era pui de animal", a declarat Nurtdinov Vladimir. Iată ce a spus polițistul: ”În august - septembrie 1996, am făcut o anchetă penală privindu-l pe Nurdinova Vladimir pentru furtul de cablu electric din localitatea Novogorny. Pentru a efectua cercetarea am sugerat să facem o reconstituire. Ne-am deplasat cu motocicleta lui Nurdinov Vladimir. Pe drum, el m-a întrebat dacă am văzut extratereștri? Desigur, i-am spus, nu există extratereștri, nu văzusem și nu credeam în existența lor. Mi-a zis că vrea să-mi arate un extraterestru.
Ajungând în sat, în Novogorny, am făcut investigațiile necesare, după care Vladimir a sugerat să ne uităm la extraterestru. Eu, desigur, am fost sceptic. El a scos din dulap un pachet învelit într-o cârpă din postav roșu. A desfăcut pachetul și m-a arătat extraterestrul. Ceea ce am văzut m-a uimit. Nu am putut să-mi dau seama ce este. Eram confuz. Aveam în față o mumie ciudată de aproximativ 25 cm. lungime. M-a izbit un miros greu, foarte neplăcut. În mod clar era foarte dificil de a-l evalua: capul lui era de formă neobișnuită, era format din patru petale unite; ochi lui erau mult mai mari; pe partea din față a maxilarului puteau fi văzuți doi dinți mic, abia vizibili. Mâinile erau încrucișate pe piept și și erau de aceeași lungime ca și picioarele. Am început să-l descos pe Vladimir să aflu mai multe despre proveniența creaturii. Așa am aflat despre Prosvirina Tamara, bunica lui, care fusese internată într-un spital de psihiatrie și casa ei a rămas închisă mult timp. El mi-a declarat că a intrat în casa bunicii și creatura era deja moartă. Puțea îngrozitor și era plină de viermi.
A scos creatura afară și a turnat alcool pe ea pentru a o spăla de viermi și a lăsat-o să se usuce la soare. Am confiscat mumia și când am ajuns la birou i-am predat-o partenerului meu Vladimir Bendlin. Asta e tot. Consultați-l pe Vladimir Bendlin! El a condus ancheta și știe mai multe!” Investigatorul Vladimir Bendlin, în conformitate cu regulamentul, a deschis ancheta în acest caz pentru a determina cauza și împrejurările morții creaturii. În acest scop l-a contactat pe Igor Uskov, urolog la spitalul local. Medicul a izbucnit în râs când polițistul de la celălalt capăt al liniei telefonice i-a spus motivul pentru care poliția apelează la serviciile sale. Dr. Uskov a fost primul profesionist medical, care a examinat corpul. El a socotit că putea la fel de bine să fie un fetus uman în vârstă de aproximativ 20 de săptămâni. Organismul semăna foarte mult un făt subdezvoltat expulzat din uter prematur printr-un avort spontan. Verdictul medicilor a fost "muzică” pentru urechile lui Bendlin care a și demarat o anchetă pentru un caz de avort ilegal. Dar a așteptat și sosirea certificatului medico-legal de la autopsistul Stanislav Samoshkin.
Internauții, chiar și alți specialiști în ufologie, sunt de părere că "extraterestrul din Kyshtym” este rezultatul nefericit al radiațiilor. Un avorton. În 29 septembrie 1957, în Kyshtym a explodat o instalație secretă nucleară omorând sute de oameni. Dezastrele nucleare apar de obicei în urma eșecurilor din mediile științifice. Confruntată cu amenințarea invizibilă de radiații, frica localnicilor este atât de mare încât aceasta traversează linia conștiinței comune și intră pe tărâmuri mitologice. Astfel, oamenii încep să creadă în superputeri sau în mutanți. Așa s-a întâmplat și în orașul Kyshtym. Acest extraterestru ciudat posibil să fi fost consecința unui avort cauzat de puternicul dezastru nuclear. Autoritățile din Uniunea Sovietică, disperate să prindă din urmă SUA, după al doilea război mondial, au grăbit experimentele nucleare fără a deține cunoștințe adecvate și fără a lua măsuri de precauție. Consecințele s-au văzut: deșeurile depozitate necorespunzător s-au supraîncălzit și au explodat, împrăștiind materiale radioactive în atmosferă.
Un sistem de răcire a eșuat într-o instalație de reprocesare a deșeurilor nucleare militare și a provocat o explozie de abur care a lansat 70-80 de tone de material extrem de radioactiv în mediul înconjurător. Autoritățile au început evacuarea aproximativ 100.000 de oameni din zonă la o săptămână după accident. Localnicii sufereau deja de boli necunoscute, misterioase. Multe dintre victime prezentau exfolieri ale pielii pe față și de mâini. A fost contaminată o suprafață mai mare de 15.000 de kilometri pătrați. Dezastrul este evaluat la nivelul șase. Dar, după unele speculații se sugerează că, de fapt, a fost mult mai rău decât la Cernobâl. Consecințele se văd și la Fukushima. Șeful departamentului de medicină legală, Stanislav Samoshkin, nu prea a zâmbit și nu a încercat nici o glumă siropoasă despre extratereștri când polițiștii i-au adus creatura la laborator. El a efectuat o autopsie amănunțită a creaturii. Apoi a anunțat că mumia nu aparținea vreunei ființe umane și nici vreunui animal.
Potrivit lui, aceasta a fost o formă de viață nepământeană. Medicul a scris pe fișa medicală de constatare: ”Mumia are 21 de cm. înălțime. Craniul semănă cu o cască și este format din patru placi, țuguiate în vârf. La om, craniul este format din șase plăci oase. Există și alte diferențe evidente la schelet. Are ochi imenși, fără pupile și iris, care nu se închid niciodată. Are o deschizătura mică pe post de gură, cu doi dinți, care categoric nu este concepută să primească alimente solide, ci numai lichide. În mijlocul feței are două fante minuscule, probabil nasul, iar în locul urechilor sunt niște găuri mici. Trupul lui este alb-lăptos, iar articulațiile au o structură diferită, ceea ce face ca mâinile și picioarele să fie mai flexibile decât cele ale oamenilor. Nu e nici om, nici animal. Această creatură, sau extraterestru, nu are ombilic. E neclar cum s-a născut!” Medicul Stanislav Samoșhkin a fost primul care a rostit termenul “extraterestru”, versiune susținută apoi de majoritatea martorilor care l-au denumit “extraterestrul din Kyshtym”.
“Când am văzut prima dată mumia, m-a lovit un sentiment extrem de straniu. Cu siguranță ființa aceea nu era un avorton, așa cum vorbeau localnicii. Preoții au zis că e demon. O genă descoperită în mostrele de ADN nu corespunde nici oamenilor, nici maimuțelor antropoide". Știrea a făcut înconjurul lumii. Apoi medicul legist a declarat că a predat trupul unor cercetători care spuseseră că sunt trimiși de la Moscova să ridice mumia extraterestrului. La rândul lor, specialiștii de la Institutul Medico-Legal din Moscova au efectuat mai multe teste de laborator pe mostre de ADN. Într-un târziu au admis și ei descoperirea genei care nu corespundea tipului uman. În plus, specialiștii au constatat că Alioşa semăna cu o enigmatică creatură inscripționată pe discurile Dropa, vechi de peste 10.000 de ani, descoperite într-o peșteră din Byan Kara Ula, Tibet. Au fost făcute mai multe serii de fotografii și a fost realizat și un film, iar medicii au prelevat și conservat o mostră din țesutul mumiei. În timp ce ancheta era în curs, cadavrul a dispărut în circumstanțe absolut stranii.
Medicii au declarat că au predat trupul unor ”cercetători” care spuseseră că sunt trimiși de la ”centru” (probabil KGB) să ridice mumia extraterestrului. Însă “cercetătorii” au fost de negăsit. Între timp cazul a devenit ”senzație internațională”. Fotografiile "extraterestrului din Kyshtym" au apărut pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Televiziunile nu mai pridideau cu prezentarea știrilor despre ”micul alien” din Urali. Dar care, din păcate, dispăruse în condiții misterioase. Un realizator de televiziune japonez a oferit chiar și o recompensă de 200 de mii de dolari pentru găsirea ei. Au apărut mulți martori care au confirmat faptul că "extraterestrul din Ural" nu era o farsă. Alți cercetători au efectuat cercetări în zona orașului Kyshtym, în pădurea de lângă cimitir, încercând să găsească vreo urmă sau indiciu pentru a înțelege de unde a venit acea creatură misterioasă?
Așa au apărut alt gen de legende. Localnicii au declarat că au văzut, în 1966, cinci sau șase umanoizi. Apoi unii au căutat semnele de pe teren, în sol și în apă scrie ”pravda”. Au investigat peștera ”Sudomakskaya”, din apropiere. Pe fundurile lacurilor din peșteră exploratori spun că s-ar afla cel puțin trei obiecte ciudate. Sonde speciale au indicat, la o adâncime de opt metri, acoperite cu noroi, niște structuri ciudate în formă de disc. Se poate presupune că obiectele au apărut acolo în timpul verii. Lacul s-a format din cauza ploilor abundente din ultimii ani. Se acreditează deja ideea că extratereștri care vizitează pământul sunt mici: maximum 25 de centimetri. Tot cam de aceeași înălțime este și mumia extraterestrului descoperită de către dr. Steven Greer. Amănunte aici.
Cele mai citite articole
|
|
Tweet |
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu