Internauții se întreabă dacă există vreo legătură între ”Leyden papyrus X” și ”Chêma”. Pentru cei care nu sunt în temă cu aceste denumiri ciudate, amintim faptul că ”Leyden papyrus X” este un vechi papirus care vine din sec. al treilea d.Hr. și s-a remarcat ca fiind una dintre cele mai vechi și mai certe cercetări de magie egipteană pentru transformarea metalelor. Cronicele antice pomenesc despre faptul că alchimia a apărut în Egipt și apoi s-a răspândit în întreaga lume. Alchimiștii, pentru a obține tinerețea veșnică și miraculoasa „piatră filozofală” cu care să prefacă toate metalele în aur, au urmărit găsirea „elixirului vieții”.
Primele studii au venit din surse egiptene și babiloniene, dar sunt și mărturii istorice care se referă la textele unor cronicari greci, latini și arabi. Biblia amintește de demonii de un anumit gen care au ”început” femeile pământene. Anumiți îngeri, din dragoste pentru femei, au coborât pe pământ și i-au învățat pe oameni tainele naturii. În acele vremuri femeile au dat naștere unor creaturi uriașe. Din această cauză îngerii au fost pedepsiți de cer și condamnați la un exil perpetuu. De aici se trag giganții. Dar ce anume i-au învățat pe oameni? Se pare că îngerii țineau toate secretele universului într-o carte numită ”Chêma”.
Zosimus Panopolitan, grec-egiptean, adept al practicilor alchimiei din secolul al IV-lea î.Hr., este unul din primii care utilizează numele de „chimie” în sensul de „secrete sacre ale artei”. Specialiștii îl consideră cel mai vechi dintre chimiștii autentici, care au expus originile chimiei, în cartea sa ”Imouth” (dedicată zeului egiptean Imhotep). Alții ne spun că aceste taine ale naturii rele și inutile transmise de către îngerii căzuți soțiilor lor erau: arta otrăvurilor, secretele metalelor și incantațiile magice, a scris Tertulian (cca.150-230), controversat scriitor creștin timpuriu).
Din negura timpurilor, plimbându-se printre îngeri sau extratereștrii (reptilieni, creaturi ale apelor primordiale), a apărut Enoh. După ultimele date culese de cercetători Enoh a fost probabil denumirea unui program de calculator. După alții a fost “cel dintâi dintre fiii oamenilor, dintre cei speciali, care s-a născut pe Pământ, care a învățat scrisul, știința şi înțelepciunea şi care a scris într-o carte despre semnele cerului, după rânduiala lumilor. Toate acestea au avut însă loc după ce a fost cu îngerii Domnului şase jubilee de ani şi ei l-au ajutat să vadă tot ce este pe Pământ şi în ceruri.”
Zosimus Panopolitan, grec-egiptean, adept al practicilor alchimiei din secolul al IV-lea î.Hr., este unul din primii care utilizează numele de „chimie” în sensul de „secrete sacre ale artei”. Specialiștii îl consideră cel mai vechi dintre chimiștii autentici, care au expus originile chimiei, în cartea sa ”Imouth” (dedicată zeului egiptean Imhotep). Alții ne spun că aceste taine ale naturii rele și inutile transmise de către îngerii căzuți soțiilor lor erau: arta otrăvurilor, secretele metalelor și incantațiile magice, a scris Tertulian (cca.150-230), controversat scriitor creștin timpuriu).
Din negura timpurilor, plimbându-se printre îngeri sau extratereștrii (reptilieni, creaturi ale apelor primordiale), a apărut Enoh. După ultimele date culese de cercetători Enoh a fost probabil denumirea unui program de calculator. După alții a fost “cel dintâi dintre fiii oamenilor, dintre cei speciali, care s-a născut pe Pământ, care a învățat scrisul, știința şi înțelepciunea şi care a scris într-o carte despre semnele cerului, după rânduiala lumilor. Toate acestea au avut însă loc după ce a fost cu îngerii Domnului şase jubilee de ani şi ei l-au ajutat să vadă tot ce este pe Pământ şi în ceruri.”
În „Cartea lui Enoh”, unul dintre cele mai enigmatice manuscrise descoperite la Marea Moartă considerat un text apocrif (nerecunoscut între scrierile religioase canonice), relevant este fragmentul din capitolul 8: „(1)Azayel i-a mai învățat pe oameni să facă săbii, cuțite, scuturi, platoșe, oglinzi, brățări și podoabe, cum să folosească vopselele, arta de a-și înnegri sprâncenele și a folosi pietrele prețioase și tot soiul de spoieli, astfel încât oamenii s-au stricat. ”(2) Nelegiuirea s-a întins, depravarea s-a înmulțit, creaturile călcau orice ordin și distrugeau tot ceea ce le ieșea în cale.”
”(3) Amzarak i-a învățat tot felul de vrăjitorii, de farmece și însușirile rădăcinilor, Armes i-a învățat arta de a dezlega vrăjitoriile, Barkayal i-a învățat arta de a urmări stelele, Akibeel i-a învățat semnele, Tamiel i-a învățat astronomia și Asaradel i-a învățat mișcările lunii, și oamenii pe punctul de a pieri, au murmurat și glasurile lor s-au ridicat până la cer.” Tertulian spunea: „Ei au dezvăluit secretele metalelor, au făcut cunoscute virtuțile plantelor și forța incantațiilor magice, ei descriau aceste doctrine singulare care se întindeau până la știința aștrilor.”
Tertulian asocia magia, cu astrologia și alchimia. Această asociere era provenită din Egipt. ”Papirusul din Leiden completează și precizează aceste apropieri între alchimie, astrologie și magie, căci ne arată că alchimiștii adăugau artei lor formule magice proprii în scopul concilierii și forțării voinței zeilor sau a demonilor, ființe superioare care se presupunea că intervin în cursul lucrurilor”. Cu trecerea timpului, aceste asocieri au devenit mai nuanțate. Astfel că în secolele X–XI apare un grup de lucrări, un fel de enciclopedie pur chimică, separată de magie, astrologie și de domeniile medicale.
Din cele mai vechi timpuri a existat părerea referitoare la cei care se ocupau cu extracția metalelor că au fost reputați magicieni. Transformările materiei, care pornind de la o formă, o fac să dispară până la existența specifică a corpurilor, par să depășească măsura puterii umane; o încălcare a puterii divine. Știința metalelor și aliajelor poate fi falsă, sau poate fi pusă în practică de un bun meseriaș. Spiritele mistice au întotdeauna tendința de a considera știința naturii ca un sacrilegiu, pentru că induce oamenilor dorința de a rivaliza cu zeii”. Dar uriașii au ales animale pe care să experimenteze împerecheri neobișnuite.
Experimentele lor pe animale şi femei au dus la crearea unor ființe monstruoase. Au murdărit pământul. S-au născut uriași și monștri și tot Pământul era corupt. Sângele lor era stricat.” De aici putem trage concluzia despre cumplita degradare a teribilul lor program experimental de încrucișări. Oare la ce experiment a fost martor Enoh? Cercetătorii sunt de părere că ”Leyden papyrus X”, descoperit în Teba, vine să completeze și să clarifice legăturile dintre alchimie, astrologie și de magie. Cronicele spun că alchimiștii au adăugat în arta lor vrăji proprii pentru a reconcilia și chiar pentru a forța voința zeilor (sau demonilor).
Datând din al doilea sau al treilea secol d. Hr., acest papirus a fost cheia pentru descifrarea dialectului demotic antic egiptean. Este, de asemenea, de mare importanță pentru studiul magiei antice. Sunt incluse vrăji pentru vindecarea bolilor, pentru a obține anumite viziuni, pentru a-i scula pe cei morți, etc, precum și o serie de vrăji pentru scopuri erotice. Textul conține invocații la o gamă largă de zeități și a altor entități, cu nume extrase din panteonul egiptean antic și eoni gnostici. Acest text magic, scris în greacă, a fost descoperit în secolul al 19-lea în Teba, Egipt, de către un aventurier care s-a autointitulat suedezul Jean d'Anastasi.
Cercetători au declarat că l-au descoperit într-un mormânt egiptean, împreună cu ”Stockholm Papyrus”, și probabil că a fost îngropat odată cu proprietarul său. Este o rolă de papirus care conține rețete pentru a face aliaje metalice, imitații de aur, argint, electrum și coloranți. Se crede că a fost scris de către un vrăjitor egiptean. Documentul a fost numit ”Leyden papyrus X” și acum se află în în Muzeul din Leiden. Suedezul deținea funcția de vice-consul în Alexandria. În 1828 el a vândut o serie de papirusuri guvernului olandez, care apoi au fost depuse la Biblioteca Universității Leiden, și etichetate ca "papirus A și B". Prima editare a informațiilor a fost făcută în 1843, iar textele au fost publicate după ce au fost traduse în latină, în 1885, de către Leemans cu titlul ”Papirusul Graeci Musei antiquarii Publici Lugduni batavii”.
”Papirus X” este cel mai interesant dintre acestea. Există o relație cu papirusurile magice grecești și cu ”Clavicula Mappae”. Papirusul este format din 10 frunze, cu mărimea 30 x 34 cm, pliate longitudinal și care formează 20 de pagini, din care numai 16 conțin text. Fiecare pagină are 28-47 de linii. Textul conține 111 rețete pentru extragerea metalelor prețioase, sau contrafacerea acestor metale sau pietre prețioase precum și metode de obținerea culorii violet. Acesta conține, de asemenea, detalii cu privire la fabricarea produselor textile, și de a face cerneluri de aur și argint. Rețetele nu sunt detaliate, și, probabil, au servit ca niște însemnări pentru cei deja familiarizați cu procesul respectiv. Prezentarea este exclusiv practică, și nu include elementele alchimice sau filosofice obișnuite. (sursa: internet)
Cele mai citite articole
|
|
Tweet |
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu